Uite asa s-a nimerit!
Sa-mi construiesc b(ar)logul ezapt de Ziua Romaniei! Ca si cum nu mi-ar DOR si fara asta…
Nici macar nu am gatit fasole cu ciolan, ci doar o banala musaca, ca dara nu degeaba traiesc in Orient. Daaaa, Orientul, acela cu miros de baclavale, chebab si falafel …
Dar sa revenim la Romaniile noastre: Romania mea, aia din suflet, e asa cum invatam noi din cartea de istorie (comunista) acu’ fro’treij’deani. Si ce daca era doar propaganda ieftina si lipsita de simtul realitatii? Aia e Romania mea!
Pentru mine ideea de tara o sa fie intotdeauna ceva dincolo de guvernarile (corupte sau neputincioase) care se tot succed, demagogia politicienilor vechi si noi, indolenta functionarilor sau nepasarea vanzatoarei care iti da o ciunga in loc de rest… Ma simt legata de tara in care m-am nascut asa cum ma simt legata familie: o accepti si o iubesti asa cum e, chiar si pe betivul de unchi Gore, care te-a facut de rasul lumii nu o data. Romania mea inseamna mai mult decat gratare la iarba verde, mici, sarmale si mamaliguta cu branza… Sau peisaje extraordinare numai bune de pus pe ilustrate… Nu inseamna nici gunoaie, nici saracie, nici oameni buni, nici oameni rai, si nici un alt cliseu…
Hai, ca bat campii!!! La multi ani, Romania
